27 mai 2015

Poveşti culese din grădină



Astăzi am ales să vă prezentăm o colecţie minunată de poveşti pentru copii, în format audio, create şi povestite de către o mămică foarte talentată, Geo Mihalache. Colecţia se numeşte Poveşti pentru Vlad şi conţine cinci cd-uri, fiecare cu câte şase, şapte sau opt poveşti atât de gingaşe şi delicate, cu personaje şi întâmplări care te fac să simţi aerul curat al curţii de la ţară, în zumzăitul melodios al naturii. Datorită acestor poveşti şi atmosferei redate de acestea, parcă gustăm şi ne bucurăm şi mai mult de curtea noastră, cu toate minunile naturii care se întâmplă în ea. De aceea am dorit să vă împărtăşim bucuria cu care ascultăm povestioarele despre motani şi şoricei, albinuţe sau vrăbiuţe, gărgăriţe, ghiocei şi chiar oameni de zăpadă, printre imagini culese de la noi din curte, cu lucrurile care ne-au încântat pe noi de-a lungul acestei primăveri!
 
Poveştile au ca decor, pe rând, fiecare dintre anotimpuri, aşa cum puteţi vedea şi pe coperţile celor cinci discuri, ilustrate atât de frumos de către Hippo Atelier, iar acompaniamentul muzical al poveştilor este reprezentat de muzica  lui Misha Mishenko. Lui Mathias îi plac foarte mult aceste poveşti, iar eu le consider atât de preţioase! La Crăciunul trecut a primit în dar discurile din prima ediţie, alături de un cd player, ulterior actualizându-ne colecţia, iar în prezent încă mai este dornic să le asculte, alegându-şi singur ce disc sau ce anume poveste doreşte.





Câteodată Mathias ascultă o poveste până la capăt, iar după aceea îmi pune întrebări, vorbim despre unele detalii din poveste care i-au atras atenţia sau îmi povesteşte ce a păţit vreun anume personaj, alteori pune povestea pe pauză pentru a-şi lămuri unele lucruri sau întrebă despre unele cuvinte pe care le-a auzit în text. Câteodată ascultă poveşti în vreme ce se joacă cu lego sau cu vreo altă jucărie, alteori stă pe canapea sau pe covor şi doar ascultă. Este ca şi cum cineva i-ar citi dintr-o carte, lucru cu care el s-a obişnuit de mult. Îmi place că ascultă în propriul ritm, că este atent la detalii şi că ia seama la întâmplările prin care trec personajele şi la învăţăturile poveştilor.


Am să continui spunându-vă că îmi mai place şi cum aceste poveşti hrănesc imaginaţia ascultătorului şi cum îl îmbie la a visa şi a crea imagini mentale ale personajelor din poveste, la a crea decorul şi a-şi imagina felul în care se poartă personajele în anumite stări şi situaţii. Ascultarea poveştilor dau startul unui joc creativ imaginar, în care ascultătorul devine oarecum un arhitect al scenelor, punând detaliile oferite de poveste alături de cele create în imaginaţia sa. Astfel, acesta construieşte cadrul în care au loc întâmplările sau atribuie tuturor personajelor chipuri şi trăsături.



De asemenea, ascultarea poveştilor dezvoltă vocabularul copiilor şi chiar modul de exprimare al acestora, pentru că au parte de un limbaj frumos împletit, cu detalii într-o măsură adecvată înţelegerii celor mici. Ritmul povestirii, precum şi dicţia sunt foarte importante pentru copii. Lectura cu voce tare sau poveştile audio pentru aceştia conturează abilitatea de ascultare, care în timp duce către dezvoltarea abilităţii de a citi. Noi aşteptăm cu nerăbdare şi cărţile cu aceste poveşti, despre care am auzit că urmează să apară curând, fiind produsul unei colaborări tot cu Hippo Atelier!













Dacă cititul cu voce tare al unei cărţi de către un părinte pentru copilul său nu permite acest răsfăţ, discurile cu poveşti ne dau libertatea de a le asculta şi pe întuneric sau cu o lumină de veghe, înainte de somn, şi parcă în acest fel i se oferă imaginaţiei noastre o pânză albă pe care să pictăm poveştile aşa cum dorim. Noi ne-am decis să ne alcătuim şi o bibliotecă audio, cu materiale de calitate precum cele prezentate acum. Este o bucurie să văd cum Mathias are răbdare să asculte cu interes o poveste, cum îşi doreşte să le repovestească pe scurt cu propriile cuvinte pe unele dintre ele sau cum începe să creeze istorioare cu ceea ce vede el prin natură, în curte sau în plimbările noastre.




Spre bucuria noastră, în cel de-al patrulea volum, se găsesc două poveşti dragi nouă, dedicate lui Mathi, şi anume Un melcuşor ambiţios şi Viespile din cutia cu scrisori! Îi mulţumim cu această ocazie lui Geo pentru dedicaţii! Să spunem că, într-un fel, am cunoscut personajele acestor două poveşti în mod personal. :) 

Pentru că se apropie Ziua Copiilor, pe pagina Poveşti audio pentru copii - Poveşti pentru Vlad, puteţi să mai profitaţi câteva zile de oferta valabilă pentru întregul set de cd-uri cu aceste poveşti! Sperăm că v-a încântat recomandarea noastră şi vă dorim audiţie plăcută!


M. 3 ani şi 4 luni

14 mai 2015

Books of a Week of May

În prima parte a lunii mai ne-am întors la câteva cărţi dragi nouă, cu poveşti, poezii şi cu puţină limbă germană. Astăzi vă vom prezenta doar cărţile alese exclusiv de Mathias, pentru că cele alese de mine sunt centrate pe o temă anume cu care am tot cochetat în ultima săptămână şi de care încă nu ne-am plictisit. De îndată ce vom termina activităţile tematice, vă vom povesti mai multe! 

Să revenim la cărţile de faţă. Rime cu codiţă este una dintre minunatele cărţi pentru copii ale Luciei Muntean, pe care Mathias le îndrăgeşte foarte, foarte mult. Îi plac poeziile pline de haz şi de învăţăminte, îi plac şi ilustraţiile, iar de fiecare dată când petrecem mai mult timp asupra unei cărţi din colecţia noastră, devine foarte interesat să povestească ce li s-a întâmplat unora dintre personaje, să comenteze despre cum era sau nu era bine să facă acestea sau să recite versuri prinse din zbor. Vă recomandăm cu drag toate cărţile acestei autoare minunate, cu promisiunea că cei mici nu se vor plictisi de ele.



Mielul 

Mielul mic de-o săptămână                                 - Cum îi spală mama lui
        Poartă cojocel de lână                                   Cojocelul, poţi să-mi spui?
      Şi e alb şi e curat,                                            Că sunt foarte curios,
  Numai bun de mângâiat.                                     Să aflu cum i-l dă jos.

   - Cojocelul fără pată
    Nu-l dezbracă niciodată.
   Ştiţi de ce, copiii mei?
    Fiindcă n-are năsturei!


Să vă mai spunem o dată cât de mult ne plac cărţile ilustrate de Tony Wolf? Bunico, spune-ne o poveste cu animale domestice, respectiv cu animale sălbatice, de la Editura Crişan, sunt două cărţi în format foarte mare, fiecare cu câte douăsprezece povestioare simpatice cu animale, însoţite de ilustraţii delicioase. În prima dintre ele, iepuraşii vor ca bunica lor să le mai spună o poveste înainte de culcare. Astfel, iepuraşii află rând pe rând despre isprăvile animalelor de la ferma Mărul verde. Calul Napoleon, câinele de pază Billy, măgăruşul Clopoţel, mielul Bucliţă, mânzul Norişor şi alţii sunt personaje ale acestor povestioare, fiecare cu povaţa ei, fiecare cu o învăţătură!

 

Poveştile despre animalele sălbatice sunt spuse unor ursuleţi de către bunica lor, ursuleţi care mai de care mai curioşi şi fără chef de somn. Girafa Rafaela, elefantul Tobias, pinguinul Pin, tigrişorul Tilly, zebra Bella sau ursuleţul Bruno au parte de tot felul de întâmplări, fiecare cu povaţa ei, fiecare cu un tâlc, aşa cum ne spune şi prezentarea cărţii de pe ultima copertă. A procedat maimuţica Tippy corect când nu a ascultat-o pe mămica ei? Dar Hippy, hipopotamul cel leneş, regretă oare alegerea făcută? Aşa ne începem noi conversaţiile după fiecare poveste. De asemenea, vorbim şi pe marginea imaginilor sau despre numele personajelor. Cu siguranţă ne vom mai întoarce asupra acestor cărţi, deoarece lui Mathias îi plac foarte mult şi de fiecare dată ne dau noi idei de a folosi textul şi temele acestor poveşti simple şi simpatice.



Fünf kleine Äpfel (Cinci mere mici) de Yusuke Yonezu, este o cărticică, pe cât de simplă, pe atât de utilă şi interesantă, ce reprezintă materialul de limbă germană cel mai îndrăgit de Mathias de până acum. Am citit-o şi răscitit-o şi i-am întors paginile şi pe faţă şi pe dos, şi la propriu, şi la figurat! :) Noi avem această carte de la Julia Toys, sursa noastră preţioasă de materiale în limba germană şi nu numai, pe care v-o recomandăm cu drag!

Elefantul, broasca ţestoasă, şarpele, iepuraşul şi omida mănâncă fiecare câte un măr din cele cinci de la începutul cărţii, până nu mai rămâne niciunul. Formatul cărţii este foarte interesant, fiecare a doua pagină prelungindu-se şi arătându-ne cine ne-a mai furat un măr, fiecare cifră luând forma animalului respectiv. Aceste mici surprize l-au incântat pe Mathias, ca de altfel toate celelalte elemente ale cărţii. A învăţat denumirile celor cinci vietăţi şi alte cuvinte din text în germană, a repetat numerele până la 12 în aceeaşi limbă, având startul dat de cele cinci din carte şi de asemenea, a pronunţat denumirile culorilor împreună cu mine, apoi singur, datorită fluturaşului colorat de pe ultima pagină în care se transformă omida, după ce aceasta mănâncă ultimul măr. 

Profitând de firul simplu al temei cărţii, am făcut şi noi socotelile prin care, din cinci mere, treptat nu mai rămânem cu niciunul. Astfel, i-am oferit lui Mathias un coşuleţ cu cinci mere din lemn, mici şi roşii precum în carte, din care i-am cerut pe rând câte unul, sub pretextul că trebuie să hrănesc animalele. De fiecare dată număra merele rămase în coş şi îmi dădea răspunsul la întrebarea Dacă din x mere luăm unul, câte ne mai rămân? După ce le-am terminat, am socotit şi invers, adunând măr cu măr înapoi în coş. Am adus încă un măr de la piaţă, aşadar câte vom avea acum în coş? Şi astfel am parcurs operaţiile matematice de scădere şi adunare până la cinci, datorită acestei cărticele minunate. :)

Sperând că v-au plăcut şi de data aceasta recomandările noastre vesele, colorate şi educative, vă dorim lectură plăcută!

M. 3 ani şi 3 luni
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...