22 februarie 2014

Primele versuri... ale copilăriei

Am descoperit de curând o carte foarte frumoasă, cu ilustraţii deosebite, care conţine foarte multe dintre versurile copilăriei noastre, a părinţilor. Noi deja avem în repertoriu foarte multe dintre cântecelele şi poezioarele din această carte şi am fost foarte încântată să văd personajele despre care tot cântăm ilustrate atât de frumos. Este vorba despre cartea Primele mele versuri, poezii şi cântecele, publicată la Corint Junior şi cu ilustraţii minunate de Walter Riess, "unul dintre cei mai importanţi ilustratori de carte din România şi un arhitect foarte apreciat", cu multe premii obţinute în domeniu, precum ni se spune în prezentarea cărţii.


Această minunată carte a fost special concepută pentru stimularea interacţiunii dintre dumneavoastră şi copilul dumneavoastră, şi de aceea vă sfătuim călduros să o citiţi împreună cu el. Experienţa va fi memorabilă! Mai mult decât atât, poeziile şi cântecele din această carte reprezintă o nepreţuită şi importantă parte a moştenirii noastre, transmise din generaţie în generaţie.

Mai jos puteţi vedea titlurile din cuprins şi sunt convinsă că pe majoritatea le cunoaşte orice părinte. Deşi peste jumătate dintre ele îi sunt deja cunoscute lui Mathias, m-am bucurat foarte mult să îi pot arăta imaginile reprezentative pentru fiecare cântecel sau poezioară în parte, imagini care dau viaţă şi culoare personajelor sau temelor acestora. Cartea este destinată copiilor foarte mici, în jur de doi anişori, fie că sunt sau nu familiarizaţi cu unele dintre versuri. Să zicem că poeziile Elenei Farago sunt un pic cam triste pentru copiii de vârstă mică şi merg abordate, poate, mai târziu. Nouă ne place foarte mult această carte, ilustraţiile fiind piesa de rezistenţă, şi petrecem mult timp răsfoind-o, descriind imaginile în detaliu, recitând şi cântând de zor împreună. :)

Răţuştele mele, vechi prietene de-ale noastre, jucându-se în iazul albastru:


Primăvara mult aşteptată, prezentată în peisaje minunate, pline de culoare:

Căsuţa celor doi pitici, a pupezei, broscuţei şi şoricelului din Pădurea cu alune, şi ei de asemenea vechi cunoştinţe pentru noi:


Două poezioare delicioase, cu care tocmai facem cunoştinţă şi care ne plac foarte mult:

 Alte versuri vesele despre natură:


Două adevărate hituri la noi acasă, încă de acum doi ani, :) Un elefant se legăna şi Melc, melc, codobelc:


Degetul mare, 
Pleacă la plimbare.
Arătătorul duce bastonul.
Mijlociul duce pardesiul.
Inelarul duce geamantanul,
Iar degetul mic, pentru că e mic,
N-aduce nimic.

Acestea sunt versurile pe care Mathias le cântă întruna în această perioadă, alături de B-I-N-G-O şi Twinkle, twinkle... Ne jucăm şi noi cu degeţelele precum în imaginile cărţii şi ne amuzăm teribil cu ceea ce improvizăm. :)

Iar cântecelul Bate vântul frunzele ne pune de fiecare dată la treabă, deoarece ne apucăm să exemplificăm fiecare vers cu mişcări potrivite!

Ultimele pagini ale cărţii conţin versuri si imagini caracteristice fiecăreia dintre lunile anului, cu denumirea populară şi descrieri scurte ale acestora:

MARTIE
Eu sunt luna Mărţişor,
Soarele îl scot din nor,
Ghioceii scot afară,
Bun venit iar, primăvară!


AUGUST
Mi se spune şi Gustar,
Pepeni vă aduc în dar,
Mere, pere aurii,
Timp de plajă, bucurii!

Acestea au fost câteva dintre multele pagini ale cărţii, lucioase şi colorate, pe care le-am selectat pentru a vă arăta cu ce ne mai distrăm noi în ultima vreme. Mai ales că am găsit şi pagini cu şi despre pisoi, ursuleţi sau căţelandri, tocmai potrivite pentru interesul crescând al lui Mathias pentru animăluţe de tot felul. Sper să vă placă recomandarea noastră. Vă dorim mult spor la joacă, la recitat şi la cântat!

16 februarie 2014

Poveste cu hipopotami

De vreo trei săptămâni joaca noastră a fost în mare parte cu şi despre hipopotami, aşa că azi vă vom povesti despre peripeţiile noastre cu aceştia. Totul a început cu ideea de a participa la un concurs organizat de către Hippo Atelier, pentru care trebuia să creăm o lucrare înfăţişând un hipopotam. Însă nu ne-am fi putut apuca direct de creat hipopotami, fără a-i cunoaşte mai bine înainte. Mathias avea printre jucării câţiva, însă nu i-am folosit concret la ceva anume până acum. Aşadar am început cu imaginile cu hipopotami de prin cărţile pe care le aveam deja, şi anume Ursuleţul şi prietenii lui şi Baby's First Animal Book, care alături de câţiva hipopotami de plastic m-au ajutat să fac introducerea acestei teme. Mathias a fost încântat, iar de atunci tot aşa am ţinut-o. :) Am căutat, am adunat şi creat materiale pentru joaca cu hipopotami, pentru a le folosi în activităţi diferite şi atractive.

 
Am introdus informaţii simple în joaca noastră, cum ar fi că hipopotamii trăiesc în locuri cu multă verdeaţă şi cu apă, că se hrănesc cu iarbă şi că le place foarte mult să înoate şi să se joace în apa din apropiere. A fost încântat să vadă pe planşa pe care i-am pregătit-o cum bebe hipo se hrăneşte alături de mămica lui. De asemenea, ne-am uitat în mai multe rânduri la aceste două filmulţe scurte despre hipopotami: Adorable Baby Hippo şi How Hippos Manage Their Young, care ne-au plăcut foarte mult, având în vedere că şi noi suntem pasionaţi de joaca în şi cu apă.




Am studiat apoi forma şi părţile corpului masivului hipopotam şi am combinat aceste informaţii cu o altă temă de interes pentru noi, şi anume formele geometrice. Am creat un puzzle în care piesele lipsă, reprezentând părţi de bază din corpul hipopotamului aveau o anume formă geometrică ce trebuia potrivită pe un loc de aceeaşi formă pentru a întregi imaginea. Am vorbit despre cap, picioarele din faţă, cele din spate şi despre codiţa hipopotamului. Le-am descoperit rând pe rând şi Mathias le-a aşezat la locul potrivit.

Dacă doriţi să creaţi astfel de puzzle-uri cu orice imagine şi cu piese de orice formă, identice sau diferite, metoda este următoarea: introduceţi imaginea respectivă într-un document word, apoi inseraţi ce anume forme doriţi de la butonul Insert - Shapes şi aşezaţi-le acolo unde doriţi să aveţi spaţiile goale din imaginea puzzle. Acestea vor fi din start zone albe şi de asemenea le puteţi regla şi dimensiunea în funcţie de porţiunea din imagine pe care vreţi s-o acoperiţi. Pasul următor este să printaţi imaginea exact aşa pentru a avea baza puzzle-lui. Apoi, pentru a obţine piesele puzzle-lui conţinând exact aceeaşi imagine pe care aţi acoperit-o iniţial, selectaţi fiecare formă inserată în parte fără a-i schimba poziţia, mergeţi la Drawing Tools - Format - Shape Fill şi optaţi pentru No Fill. Forma va rămâne conturată pe imagine însă va conţine ceea ce acoperea în primă fază. Printaţi imaginea şi în această variantă şi apoi decupaţi fiecare contur al formelor alese pentru a obţine piesele puzzle-lui. De asemenea, puteţi printa şi o a treia imagine ca model de urmat pentru rezolvarea puzzle-lui homemade. Eu am ales şi să laminez toate elementele pentru a putea fi manevrate şi păstrate mai uşor. Sper să vă fie de folos metoda pe care noi am găsit-o pentru a crea cu uşurinţă puzzle-uri cu şi despre orice, simple şi la îndemână, de ajutor în a introduce diferite noţiuni în activităţile cu cei mici.







Având în vedere că citim şi răsfoim cărţi dimineaţa, la prânz şi seara, nu se putea să lipsească de pe rafturile noastre tocmai una în exclusivitate despre hipopotami. Aceasta se numeşte Povestea hipopotamului de pluş, este scrisă de Cristiana Dana Maier şi ilustrată foarte frumos de către Cristina Barsony, editată la Galaxia Copiilor. Povestea este despre un hipopotam de pluş care pleacă de la prietenul lui pentru a-şi găsi adevărata familie. Este transformat într-un hipopotam adevărat cu ajutorul unei liane magice, se bucură de apă şi de natură alături de fraţii săi, însă i se face mare dor de prietenul lui. Vă vom mai spune doar că o broscuţă tare simpatică încearcă să-l înveselească şi să-l ajute. Noi am admirat şi am descris mult imaginile cărţii, printre care textul aerisit, cu dialoguri simple între cele două personaje, ne-a ajutat să punem şi noi în scenă povestea cu ajutorul unui mic hipopotam de pluş şi al unei broscuţe. Încă nu ne-am plictisit de această carte minunată, deşi între timp am trecut la alte teme şi activităţi.





















După toate aceste aventuri printre hipopotami, ne-am hotărât să-l creăm şi noi pe-al nostru pentru concursul de la Hippo Atelier. Am ales tehnica handprint-ului (inspirându-ne de aici), ca bază pentru un colaj, cu ocazia căruia am recapitulat părţile corpului unui hipopotam. După ce s-a uscat bine amprenta gri-albăstrui, am lipit împreună un căpşor, copite şi codiţă de hipo în locurile potrivite. Pe acestea din urmă le-am făcut cu aceeaşi culoare ca şi amprenta şi le-am decupat pentru a putea fi folosite în colaj.


Am decorat apoi lucrarea cu năsturei şi buline colorate, ca dedicaţie pentru cel mai mic membru al echipei de artişti de la Hippo Atelier, cărora le mulţumim mult pentru apreciere. Toţi hipopotamii participanţi la concurs au fost câştigători, ceea ce ne-a plăcut în mod deosebit, pentru că nici noi nu agreăm competiţia între copii sau clasificarea creativităţii şi imaginaţiei acestora. Pe hipo al nostru l-am cazat printre palmieri, pentru a se simţi ca acasă. Din păcate, nu-l vom putea lăsa să se şi joace în apă. :)




Să nu credeţi că asta a fost tot. În zilele următoare mi s-a tot spus că hipo mic manâcă iabă a mami lui, adică împreună cu mami lui şi că se joacă a apă, adică la apă. :) Aşa că am purces de-am mai căutat idei de activităţi pe această temă. Am confecţionat cinci carduri cu aceeaşi imagine, însă de diferite dimensiuni cu diferenţă de un inch între ele, pentru a repeta noţiunile de mic-mare, pentru a le aşeza în ordine crescătoare şi pentru a le număra. Această activitate este de inspiraţie montessoriană, pe principiul turnului roz, însă într-o variantă simplificată. Mathias a studiat cardurile, le-a aşezat şi reaşezat, ghidat fiind de întrebările mele de genul Care este cel mai mare sau cel mai mic hipopotam dintre cei rămaşi? I-a plăcut foarte mult această activitate şi o vom mai aplica şi pe alte teme.


Nu se putea să nu colorăm ceva împreuna şi am ales un hipo care joacă fotbal. Îi place să lucrăm împreună la acelaşi desen, iar eu încă fac asta ca să îi trezesc interesul pentru colorat, deşi printez mai mereu câte două fişe. Mi-a plăcut că Mathias i-a făcut hipopotamului ghete şi mănuşi portocalii. Poate era portar, iar în desen tocmai făcea o degajare din careul porţii!?! :)

Apoi am ales să ne jucăm cu litere. Acestea sunt preferatele noastre, deşi Mathias are doar doi ani, însă interesul a venit de la el şi nu aveam cum să ignor acest fapt. Şi asta încă de astă-vară. Se uită cu mare plăcere la toate video-clipurile cu Abc Songs, cântă de zor aceste cântecele, recunoaşte mai toate literele, mi le arată pe unde le zăreşte scrise în format mai mare, acasă sau la plimbare, iar când citim din cărţi, îmi zice Mathi citeşte Abcd efg (pe care le cântă) şi îmi arată textul. Aşa că am adunat toate H-urile din seturile de litere pe care le folosim în jocurile noastre şi am stabilit ca H este de la hipo, aşa cum M este de la Mathias. Le-a cercetat, le-a stivuit şi le-a comparat, însă cel mai mult i-a plăcut, ca întotdeauna, litera mare din carton, cu ochi. I-am făcut un astfel de alfabet din carton, cu toate literele limbii române, colorate conform metodei Montessori şi le-am personalizat cu ochişori mobili, pentru că adesea le folosim ca şi personaje în diverse dialoguri şi scenete.

Am folosit de asemenea şi cardul cu litera H şi cu hipopotamul care doarme în hamac din minunatul set alfabet de la Hippo Atelier. Am avut inspiraţia de a-l achiziţiona în dublu exemplar, iar unul dintre ele deja a trecut la studiat şi zmotocit, deşi cardurile sunt foarte rezistente, găsindu-şi locul la îndemână, pe raft printre cărţulii. :) Imaginile sunt foarte frumoase şi atractive pentru micul cititor, pline de culoare şi uşor de asociat cu litera pe care o reprezintă. Inutil să vă mai spun că am experimentat şi noi statul într-un hamac improvizat pe sub masă, de care ne-am desprins cu greu, cu promisiunea că la vară vom folosi unul adevărat în curte. :)



Cum ar fi fost să învăţăm atâtea despre hipopotami, fără să îi şi bălăcim un pic în apă? Păi ar fi lipsit cireaşa de pe tort din povestea noastră. :) Am creat un setting simplu pentru joacă senzorială, în care am adus elementele despre care am aflat în activităţile noastre, precum iarba cu care aceştia se hrănesc şi care este din hârtie, păstrată de la un ornament pascal de anul trecut. Câţiva palmieri, hipopotamii noştri udabili :) şi o tăviţă cu apă au întregit peisajul. Joaca a fost foarte distractivă, hipopotamii au făcut ba cerculeţe de apă, ba au făcut pleoşc de multe ori, şi într-un final au mers cu noi la băiţa de seară. :)
























Acestea au fost jocurile noastre cu şi despre hipopotami. Au fost inspirate de ideea participării la concursul de creaţie, iar entuziasmul şi curiozitatea ne-au dus mai departe, continuând să căutam idei de joacă educativă. Pentru mine interesul dintr-un moment anume pentru o temă anume, văzut la cel mic, este ceea ce mă ghidează în a alege ce activităţi îi propun, potrivite lui, mereu cu un element de noutate, cu scopul de a învăţa şi a ne distra. Dacă Mathias este încântat mai mult de o carte, de o poveste, de un personaj sau de o temă, într-acolo mă îndrept cu activităţile în perioada respectivă, în paralel cu alte teme expuse şi puse la îndemână, spre care să-şi îndrepte curiozitatea şi despre care, poate, să cercetăm mai apoi. Mulţumim mult echipei de la Hippo Atelier pentru inspiraţie şi dorim să le facem şi noi o mică surpriză, dându-le ocazia să vadă cum arată aşezate la un loc majoritatea minunăţiilor lor create pentru copii până acum. Le urăm succes şi la cât mai multe astfel de materiale educative, iar cititorilor noştri le dorim ca de obicei mult, mult spor la joacă!
























11 februarie 2014

Amintiri şi dorinţe

În sfârşit am găsit o idee pentru concursul despre care v-am spus cu ceva vreme în urmă, cel despre Amintiri şi dorinţe! Atât de mult mi-a plăcut tema, încât nu era chip să nu participăm şi noi. Aşa că mi-am tot făcut brainstorming, în care fel de fel de amintiri, de dorinţe şi de forme în care acestea ar putea fi redate se învârteau haotic, iar până la urmă am ales un calup de amintiri, unul de dorinţe şi o anume formă de-a le arăta şi altora, toate simple, însă foarte dragi nouă.


Amintirile sunt despre toate câte le-am făcut pentru casa noastră şi pentru curte, despre câte cărţulii au trecut prin mânuţele lui Mathias, despre activităţile noastre pe marginea acestora şi despre câte cuvinte noi a spus micul "cititor" datorită cărţilor pe care i le-am citit anul trecut.
Dorinţele nu sunt decât o continuare a amintirilor, şi anume, să mai facem lucruri minunate pentru casa noastră şi să citim şi mai multe cărţi, şi pentru noi părinţii, şi pentru Mathias. Am împletit toate acestea în forma unei căsuţe din cărţi, cu uşă şi ferestre tot din cărţi şi cu un acoperiş, cum altfel decât cu file şi coperţi. La noi în curte mai este încă ceva zăpadă, însă sper ca soarele primăvăratic să o topească repejor şi să ne înverzească pomişorii. :)

Aceasta este lucrarea noastră pentru concursul Amintiri şi dorinţe organizat de către Clubul Magic şi sper să vă încânte la fel de mult ca şi pe noi. Succes tuturor!









**********************************************

Update 1: Se pare că a noastră căsuţă cu amintiri şi dorinţe a avut noroc şi a fost extrasă printre câştigători! Mulţumim mult Clubului Magic pentru acest concurs minunat şi pentru premiu! 

 **********************************************

Update 2: A ajuns la noi premiul de la Clubul Magic! Mulţumim frumos!

26 ianuarie 2014

Concurs de la Clubul Magic!

Fiecare dintre noi şi-a făcut într-un fel sau altul, în scris sau în gând, o retrospectivă a anului ce s-a încheiat, amintindu-şi cele mai frumoase momente sau cele mai importante realizări. În mod firesc, fiecare şi-a conturat o listă mai mult sau mai puţin concretă de dorinţe sau planuri pentru anul acesta.

Aceste două coordonate, o amintire plăcută a anului ce-a fost şi o dorinţă arzătoare pentru anul ce este, reprezintă tema unui concurs foarte interesant organizat de către Clubul Magic. Premiile sunt foarte frumoase şi atractive, însă elementul inedit al concursului mi se pare tema în sine, care vă provoacă la a crea în orice fel de formă, prin orice fel de tehnică şi cu orice materiale doriţi o lucrare reprezentând o amintire frumoasă din 2013 şi o dorinţă importantă pentru 2014. Una dintre cerinţe este aceea ca lucrarea înscrisă în concurs să fie realizată în mod special pentru acesta.

http://www.clubulmagic.ro/2014/01/concurs-amintiri-si-dorinte-editia-ii-a.html

Perioada de participare este între 21 ianuarie şi 16 februarie 2014. De asemenea, acest concurs are şi o secţiune pentru gazde de blog-uri. Despre toate condiţiile de participare, atât cele ale categoriei de creaţie, cât şi cele ale categoriei pentru răspândirea informaţiei, puteţi citi mai multe detalii dând click pe imaginea de mai sus. Vă dorim să aveţi multă inspiraţie şi mult spor. Succes!

Mulţumim Clubului Magic pentru această provocare deosebită. O consider deosebită deoarece te determină să te gândeşti cu recunoştinţă la un lucru bun din trecut şi în acelaşi timp să priveşti încrezător către un scop sau dorinţă din viitor, iar conştientizarea acestora în detaliu, prin reprezentarea lor practică, nu doar crează o atitudine pozitivă participanţilor la concurs, dar poate îi duce şi mai aproape de împlinirea dorinţei lor. Promitem că ne vom înscrie şi noi la categoria de creaţie de îndată ce ne va veni o idee pentru lucrare! :)

24 ianuarie 2014

Paşi prin iarnă

Vrem să vă povestim câte ceva din ceea ce am mai făcut noi în această aşa-zisă iarnă, în care am avut doar un strop de zăpadă, în care am uitat de hainele foarte groase şi pe timpul căreia soarele ne-a înmugurit pomii fructiferi. Să vedem ce-o mai urma. :) Însă ne-am bucurat din plin de sărbători, de plimbări şi de timpul petrecut împreună, plin cu de toate. Şi cum vreme îndelungată nu a mai fost loc, chef sau timp pentru meşterit la articole de blog, vom face o punte peste aceste luni, povestindu-vă despre unele dintre activităţile noastre colorate şi despre ce mai face Mathias în prezent. În primul rând vorbeşte de toate, întreabă, constată, descrie în propoziţii din ce în ce mai dezvoltate şi mai haioase. Până prin octombrie am tot notat într-un caiet orice cuvinţel nou spunea, însă de când a început să spună în fiecare zi din ce în ce mai multe cuvinte, n-am mai reuşit să ţin pasul şi să notez. De asemenea, cântă de zor mai toate cântecelele pentru copii pe care i le tot cânt eu de vreo doi ani încoace. :) ABC şi Şade raţa pe butoi sunt preferatele lui. De fapt îi plac foarte multe melodii şi de la radio şi ne pune să dansăm împreună pe ele cu un hotărât Haideti dasaţi! Are idei una după alta, şi mai toate duc către mami şi tati cu îndemnul Haideţi! :) Îi plac poveştile, scenetele de teatru, iar în reprizele în care îşi face de lucru singurel, răsfoieşte cărţi sau reviste, sau mai nou, repară orişice cu fel de fel de unelte. 

Am alcătuit la început de decembrie un calendar premergător Crăciunului, în cadrul căruia am citit diverse cărţi, am îmbogăţit barba moşului cu pufi albi, am făcut activităţi pe tema iernii şi am împodobit casa şi bradul. Pe 1 Decembrie am lucrat câteva activităţi despre România şi i-am făcut cunoştinţă cu imnul naţional care i-a plăcut foarte mult, doar este şi imnul tot o mizică, nu? :)



Pentru că zăpada nu-şi făcea apariţia, am încercat s-o chemăm printr-o pictură pe o pagină colorată în prealabil cu albastru, pe care am plescăit cu pensula cu acuarelă albă până ne-a mai trecut pofta de omăt. Am profitat de zonele mai aglomerate de alb pentru a le da o formă anume, iar mai apoi am conturat cu puţină culoare o căsuţă, un brad şi un om de zăpadă. La prima şi aproape singura ninsoare pe care am prins-o în vizită pe la noi prin curte, am făcut împreună un om mic de zăpadă, mic, dar adevărat. Îmi pare rău că nu ne-am putut da cu sania, pentru că anul trecut era prea mic pentru aşa ceva, dar cu atâta soare, aici la malul mării, până şi renii moşului au făcut plajă. :) Am avut ocazia să vedem reni adevăraţi în faţa unui mall şi după cum puteţi vedea mai jos, lipsa gerului i-a cam moleşit. :) Am văzut şi urşi colindători, care tare mult ne-au mai plăcut, cu tobele şi dansul lor haios. Oricât ne-ar cânta şi ar dansa, şi tot nu ne-am mai sătura de ei.




Bineînţeles că am continuat să ne preocupăm de cifre, litere, forme şi culori, având în vedere că Mathi este foarte pasionat mai ales de numărat şi de alfabet. Cunoaşte numerele de la 1 la 10 şi în română şi în engleză, alfabetul întreg în engleză şi aproape toate literele în română. Le poate asocia cu forma grafică şi le numeşte atunci când le zăreşte pe oriunde, inclusiv pe stradă sau prin magazine. Mai nou numără până la cinci sau şase dacă îi încep eu cu unu şi apoi îl las singur să continue, căci de altfel el numără singur patru, cinci, şase, patru, cinci, şase şi turuie într-una tot aşa. :) Datorită căsuţei cu numere şi animale, care ni le numeşte şi în engleză şi în germană, Mathias mai spune câteodata şi sechs, acht sau zehn. Îi place să folosească şi creioane colorate, cretă sau carioci, spunând Mathi schie! De aceea îi tot pun la îndemână fişe cu litere, cifre şi altele, de care să se ocupe atunci când vrea să scrie. :)


Alte preocupări de-ale noastre sunt legate de partea practică a vieţii de zi cu zi, micul gospodar dorind să se implice în oricare din treburile de prin casă. Ajută la storsul portocalelor pentru fresh-ul din fiecare dimineaţă, (am profitat de ocazie şi i-am creat fişe secvenţiale simple, pentru a observa mai bine etapele), vrea să taie fructe sau alte alimente pe tocătorul lui, vrea să aşeze haine şi este foarte pasionat de maşina de spălat şi de aspirator. Ba chiar are propriul lui aspirator de jucărie, care poate aspira biluţe de celuloză sau hârtii mici, aspirator pe care deja îmi fac planul să-l implic în activităţile noastre cu litere, cifre şi nu numai. De asemenea, de când are propria trusă de scule cu bormaşină cu tot, repară orice, de la maşinuţe şi alte jucării, până la coada lui Tigrilă de pe perete. :)


De curând Mathias a împlinit doi ani. Doi ani plini de minunăţii, emoţii şi descoperiri, ce s-au derulat de parcă ne-am dat într-un rollercoaster. Dacă anul trecut mami s-a ambiţionat să-i facă ea tortul, unul cu multă ciocolată albă, în formă de ursuleţ, un fel de prieten al lui Winnie de Pluş, tortul de anul acesta a fost cu Mickey Mouse, deoarece este încă foarte pasionat de acest personaj simpatic, pe care adesea îl punem la treabă în activităţile noastre. :)



Aşadar aceştia au fost paşii noştri prin iarnă, aşa în mare. Avem liste cu planuri, cu idei, ne-am organizat şi spaţiul de lucru altfel, şi materialele, şi vă vom ţine la curent cu activităţile noastre. Le spunem şi cititorilor noştri mai vechi, şi celor mai noi, bine v-am regăsit şi le urăm tuturor să aibă mult, mult spor la joacă!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...